 BluePink XHost |
Oferim servicii de instalare, configurare si monitorizare servere linux (router, firewall, dns, web, email, baze de date, aplicatii, server de backup, domain controller, share de retea) de la 50 eur / instalare. Pentru detalii accesati site-ul BluePink. |
|
|
|
|
|
Planul de Management al Bazinului Hidrografic reprezinta principalul instrument de implementare a Directivei Cadru 2000/60/UE in domeniul apei. Planul de Management al Bazinului/Spatiului Hidrografic a carui tinta o reprezinta atingerea “starii bune” a apelor in anul 2015, ceea ce va asigura aceleasi conditii de viata din punct de vedere al apelor pentru toti cetatenii, trebuie sa se incadreze in Planul National de Management al Romaniei, care se incadreaza in Planul Districtului Hidrografic al Dunarii (PMDHD), Raportul 2004 al Planului de Management al Bazinului/Spatiului Hidrografic raspunde obligatiilor de raportare la Comisia Europeana in conformitate cu prevederile Directivei Cadru 2000/60 Articolul 5, Anexa II si Anexa III referitoare la prima analiza si caracterizare a Bazinului/Spatiului Hidrografic Olt . De asemenea, se furnizeaza informatii despre progresele inregistrate pentru implementarea Articolului 6 si Anexei IV privind inventarul zonelor protejate, precum si progresele legate de Articolul 16 privind informarea si consultarea publicului. Aceasta analiza are scopul de a evalua starea apelor de suprafata si subterane si de a determina corpurile de apa “la risc”care nu vor atinge obiectivele de mediu. In continuare utilizand rezultatele analizei din Raportul 2004 se va dezvolta reteaua de monitoring (1.01.2007) si se vor propune programe de masuri (22.03.2009) pentru atingerea “starii bune” a apelor pana in anul 2015. Datele si informatiile care au stat la baza elaborarii Raportului 2004 sunt in general date din anul 2002 si uneori 2003, cu exceptia capitolului de analiza economica, pentru care s-au utilizat date din perioada 2000-2003. Aceste date au fost furnizate in principal de Directia Apelor, folosintele de apa, Directiile Judetene de Agricultura si Filialele ROMSILVA din judetele apartinand spatiului analizat, autoritatile locale si judetene, Agentiilor de Protectia Mediului, Administratiile Regiunilor de Dezvoltare, Institutul National de Statistica, etc. Raportul a fost elaborat de specialisti din Colectivul de Scheme Directoare de Amenajare si Management din cadrul Directiei de Ape, cu participarea expertilor Directiei Planuri de Management si Amenajare a Bazinelor Hidrografice din cadrul Administratiei Nationale “Apele Romane“, precum si a unor experti din institute de cercetare de profil.
Prezentarea generala a bazinului hidrografic
Bazinul hidrografic Olt are o suprafata de 24050 km2 cu o lungime a retelei hidrografice de 9872 km si cu o densitate medie de 0,410 km/km2. Aproximativ pe 15,3 % din lungimea acestei retele hidrografice se manifesta fenomenul de secare. Relieful este predominant de dealuri si munti, cu zone restranse de campie, cu un climat temperat continental (temperatura medie anuala intre 0 si 10,90C) si precipitatii medii anuale cuprinse intre 500 mm si 1570 mm pe an (Fig. 2.2.). In bazinul hidrografic Olt terenul arabil si padurile ocupa o suprafata de 16441,6 km2 si respectiv 68 % din suprafata totala (Fig. 2.3). Administrativ, bazinul hidrografic Olt (Fig. 2.1.) ocupa integral judetul Valcea si partial judetele : Brasov , Covasna Olt , Harghita , Sibiu , Dolj , Gorj , Arges si Teleorman, avand o populatie in acest areal de cca. 2,132070 milioane locuitori, din care 1,132492 mil. loc. ( 53 %) traiesc in mediul urban. Din populatia totala 54,39 % (88,31% in mediu urban, 15,96% in mediu rural) este racordata la sistemele centralizate de alimentare cu apa si 33,45% ( 60,79% in mediu urban, 2,48% in mediu rural) este racordata la statiile de epurare. Resursa teoretica totala de apa din bazinul hidrografic analizat este de 5480 mil. m3/an, iar resursa specifica de 2570 m3 /loc/an, ceea ce situeaza acest spatiu peste media pe România(1700 mc/locuitor/an). Pentru a asigura sursa de apa diverselor folosinte de apa au fost realizate 62 de acumulari importante cu un volum util de 1800 mil. m3. Datorita dezvoltarii economice din perioada 1960-1989, calitatea apelor s-a inrautatit foarte mult fata de starea de referinta din anii ’50. Dupa anul 1989, starea calitatii apelor s-a imbunatatit datorita restringerii activitatilor economico-sociale si a aplicarii mecanismului economic in domeniul apelor, inclusiv a principiului “poluatorul plateste”.
Tipologie si conditii de referinta
Tipologiile pentru cursurile de apa si pentru lacuri s-au definit pe baza unor metodologii unitare elaborate la nivel national (Serban P., Jula G., Radulescu D., 2001), avand in vedere parametrii abiotici ai sistemului B recomandat de Directiva Cadru. Analiza efectuata prin aplicarea acestor metodologii la nivelul bazinului hidrografic Olt a condus la definitivarea a 17 tipuri de cursuri de apa dintre care 3 tipuri de rauri nepermanente (Fig. 3.3), 1 de lacuri naturale si 8 tipuri de lacuri de acumulare (Fig. 3.4). Aceste tipuri urmeaza sa fie validate pe baza metodologiilor specifice ce vor lua in considerare masuratorile directe ale parametrilor caracteristici ai comunitatilor biologice. Pentru determinarea conditiilor de referinta au fost selectate situri de referinta fara impact sau cu impact antropic minim, unde s-au efectuat pana in prezent relativ putine observatii si masuratori asupra parametrilor fizico – chimici si biologici. Nu au fost gasite situri de referinta pentru toate tipurile de rauri si lacuri decat pentru 7 din 17 tipuri de rauri si 1 din 1 de lacuri si, din acest motiv, s-au folosit cele mai bune situri disponibile care au permis extrapolarea parametrilor din starea actuala la conditiile de referinta.
Identificarea presiunilor semnificative
Cele mai importante categorii de presiuni din cadrul bazinului hidrografic Olt sunt presiuni punctiforme, difuze si hidromorfologice. Prin aplicarea criteriilor ICPDR care tin seama numai de presiuni si a metodei integrate METIMPRA (Serban P., Moldovan F., Tuchiu E., 2001) care tine seama atat de presiuni cat si de impact, s-au identificat 46 surse de poluare semnificative (Fig. 3.6), din totalul de 150 surse de poluare inventariate.Dintre acestea 22 de surse reprezinta aglomerarile umane cu peste 10000 locuitori echivalenti la care statiile de epurare nu functioneaza corespunzator (Fig. 3.7). Aportul descarcarilor surselor de poluare semnificative din totalul evacuarilor surselor punctiforme inventariate este de cca 80%. Sursele punctiforme de poluare semnificative din bazinul hidrografic Olt, pe categorii, sunt urmatoarele:
Sursele de poluare difuza sunt reprezentate in special de:
Referitor la identificarea presiunilor semnificative, principala problema o reprezinta insuficienta datelor de monitoring, in special date privind continutul de substante prioritare, prioritar/periculoase si metale grele in apele uzate evacuate de catre sursele de poluare punctiforme, precum si lipsa datelor pentru calculul incarcarilor de poluanti, ce ajung in apele de suprafata din surse difuze. Presiunile hidromorfologice afecteaza 75 rauri din totalul de 622 cursuri de apa din bazinul hidrografic, insa cele mai importante presiuni hidromorfologice (Fig.3.11) sunt cauzate de:
O caracteristica importanta a bazinului hidrografic o reprezinta realizarea din cele mai vechi timpuri a numeroase iazuri piscicole care afecteaza 12 rauri (2%) din totalul de 622 cursuri de apa cu suprafata mai mare de 10 km2 . O alta caracteristica este reprezentata de: cascada celor 25 de lacuri de acumulare de pe cursul mijlociu si inferior al raului Olt.
Corpuri de apa de suprafata
Pentru determinarea corpurilor de apa de suprafata a fost adaptat la conditiile bazinelor hidrografice din Romania ghidul european. Criteriile utilizate pentru delimitarea corpurilor de apa au fost:
Avand in vedere aceste criterii au fost delimitate 440 corpuri de apa, 33 sunt lacuri din care 25 de lacuri sunt grupate in 4 corpuri de apa (Fig. 3.21). Lungimea medie a corpurilor de apa este de 22,4 km. Din totalul corpurilor de apa 20% reprezinta corpuri de apa nepermanenta.
Corpurile de apa puternic modificate si artificiale
Procesul de desemnare a corpurilor de apa puternic modificate se bazeaza, in mod normal, pe date biologice. Luand in consideratie faptul ca, pentru moment, nu sunt disponibile suficiente date biologice, s-au propus criterii abiotice (Tabelul 3.9) pentru desemnarea provizorie a corpurilor de apa puternic modificate. Aceste criterii sunt bazate pe tipuri de lucrari hidrotehnice si efectele acestora asupra ecosistemelor acvatice (Serban P., Radulescu D., 2001) . In bazinul hidrografic Olt au rezultat (Fig. 3.21):
Corpuri de apa subterana
Identificarea si delimitarea corpurilor de apa subterana s-a realizat pe baza urmatoarelor criterii:
Delimitarea corpurilor de apa subterana s-a facut numai pentru zonele in care exista acvifere semnificative ca importanta pentru alimentari cu apa si anume debite exploatabile mai mari de 10 m3/zi. In bazinul hidrografic Olt au fost delimitate 13 corpuri de apa subterana, din care nici unul nu este transfrontalier (Fig. 4.1).
Corpuri de apa de suprafata si subterana la risc
Evaluarea riscului neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apa tine cont de criteriile pentru identificarea presiunilor, precum si de criteriile pentru evaluarea impactului acestora. Au fost luate in considerare urmatoarele:
Un corp de apa este „la risc” daca unul dintre criteriile referitoare la presiune si/sau impact este indeplinit. Daca nu este indeplinit nici unul dintre criterii, atunci corpul este „fara risc”. In cazul in care lipsesc datele pentru evaluarea riscului, atunci corpul de apa este considerat ca fiind „posibil la risc”. Avand in vedere criteriile mentionate anterior, starea celor 352 de corpuri de apa permanente este urmatoarea:
* 37 (10,5%) la risc; 62 (17,6%) posibil la risc; 253 (71,9%) fara risc din punct de vedere al alterarilor hidromorfologice (Fig. 3.25). Pentru apele subterane au fost identificate urmatoarele corpuri de apa la risc GWOT01 (Fig. 4.4); GWOT02 (Fig. 4.5) ; GWOT08(Fig.4.6) . Corpurile de apa subterana se afla la risc datorita unor surse istorice reprezentate de unitati sau complexe agrozootehnice care si-au incetat sau redus activitatea si surse actuale situate de regula in zonele vulnerabile. Ca o constanta in procesul de caracterizare a apelor trebuie subliniata lipsa si insuficienta datelor privind atat monitoringul chimic, cat si cel biologic. Apare evidenta necesitatea implementarii noului concept de monitoring integrat al apelor ce presupune o tripla integrare: a ariilor si mediilor de investigare cat si a elementelor/componentelor monitorizate: biologice, hidromorfologice si fizico-chimice. Avand in vedere numarul relativ mare de corpuri ”posibil la risc” este necesara o monitorizare speciala, care sa cuprinda supravegherea intregului corp de apa si determinarea cat mai exacta a tuturor presiunilor, inclusiv a celor difuze. Pentru o caracterizare ulterioara mai detaliata si completa sunt necesare modele matematice, criterii de evaluare si studii de caz (de ex. ”Efectul presiunilor antropice asupra biotei”). De asemenea este necesara elaborarea metodologiilor de evaluare globala a calitatii apelor in cele 5 categorii de calitate, in conformitate cu prevederile Directivei Cadru 2000/60/EC. Astfel, avand in vedere numarul relativ mare de corpuri de apa “la risc” se impun de urgenta:
Zone protejate
In ultimii 50 de ani, o mare parte din zonele umede situate de-a lungul raurilor si-au schimbat destinatia prin realizarea unor indiguiri. Aceste zone si-au pierdut rolul de protectie contra viiturilor, de reincarcare a acviferelor si de habitat pentru fauna si flora specifice. In bazinul hidrografic Olt au fost identificate 48 captari de apa de suprafata, din care 64,6 % au zone de protectie si respectiv 176 captari de apa subterana, dintre care 86,4 % au desemnate zone de protectie (Fig. 5.1). Nu exista inca in prezent zone desemnate pentru protectia speciilor acvatice din punct de vedere economic, cu exceptia zonelor naturale cu rauri repezi si limpezi unde traiesc salmonidele si pentru care se fac demersuri pentru a fi desemnate ca zone protejate (Fig. 5.2). Lungimea totala a raurilor ce se vor situa in aceste zone protejate reprezinta 0,1% din lungimea totala a cursurilor de apa . Zonele destinate pentru protectia habitatului sau speciilor unde apa este un factor important, desemnate pana in prezent in numar de 40, au la baza legislatia romaneasca (Legea 13/1993 si Legea 462/2001) si au o suprafata de 133697 ha care reprezinta 5,6% din suprafata bazinului hidrografic Olt (Fig. 5.3). Zonele sensibile la nutrienti sunt reprezentate de tot bazinul hidrografic analizat, avand in vedere prevederile Documentului de pozitie incheiat intre Romania si Comunitatea Europeana. Zone vulnerabile la nutrienti din surse agricole (Fig. 5.4) au fost desemnate perimetrele a 25 localitati din Bazinul hidrografic Olt, respectiv localitatile: Borosneu Mare, Cernat, Dobarlau, si Ozun aferente judetului Covasna, Bod, Bran, Codlea, Dumbravita, Fagaras, Halchiu, Harman, Prejmer, Sercaia, Victoria si Vistea aferente judetului Brasov, Babeni, Budesti, Mihaiesti aferente judetului Valcea, Cezieni, Corabia, Dobrosloveni, Farcasele, Traian si Vladila aferente judetului Olt si Ghercesti aferent judetului Dolj. Nu au fost identificate pana in prezent zone naturale amenajate pentru imbaiere.
Analiza economica
In ceea ce priveste analiza economica a utilizarii apei s-a studiat importanta economica pentru serviciile si utilizatorii de apa si tendinta privind evolutia cerintei de apa si a indicatorilor macroeconomici pe termen mediu si lung. Elaborarea unor tendinte relevante, la nivel de bazin hidrografic analizat privind volumele de apa prelevate pe sectoare de activitate, pune foarte multe semne de intrebare, in special datorita perioadei de tranzitie prin care trec activitatile economice . Dupa anul 1990, in bazinul hidrografic Olt, in noile conditii social-economice, se remarca pana in anul 2002 o scadere accentuata a cerintelor de apa cu circa 59%, ca o consecinta obiectiva a reducerii activitatii din unele ramuri industriale mari consumatoare de apa (metalurgie, chimie), precum si datorita neutilizarii sistemelor de irigatii si desfiintarii unui mare numar de complexe zootehnice si avicole. Contributiile pentru serviciile de gospodarirea resurselor de apa reprezinta in medie 3% din pretul final la consumator. S-a studiat pentru bazinul hidrografic Olt nivelul actual al recuperarii costurilor pentru serviciile de apa. Analiza a scos in evidenta faptul ca valoarea serviciilor de apa, in general nu este recuperata prin platile beneficiarilor. Ca o caracteristica trebuie subliniat faptul ca apararea impotriva inundatiilor este o activitate foarte importanta prin multitudinea si amploarea lucrarilor din aceasta zona, cheltuielile aferente acestei activitati fiind suportate tot de tarifele pentru serviciul de asigurare a apei brute in sursa. In cazul spatiului hidrografic analizat, costurile foarte mari pentru apararea impotriva inundatiilor – cca 25% din totalul cheltuielilor, depasesc veniturile realizate si din aceasta cauza, Directia de Apa care administreaza acest spatiu are un grad de rentabilitate scazut. Nu s-au putut identifica pana in prezent, la nivel de spatiu hidrografic, costul pagubelor pe care le produc folosintele de apa asupra mediului si ecosistemului (costurile de mediu), precum si costurile oportunitatilor trecute in dauna altor folosinte datorita epuizarii resurselor intr-o masura mai mare fata de rata de recuperare naturala a acestora. Se poate sublinia ca insuficienta informatiilor necesare completarii unei baze de date relevante pentru derularea analizei economice deriva in principal din faptul ca indicatorii socio-economici (PIB, PIB pe angajat, venitul mediu familial, aportul la PIB sau rata cresterii economice pe ansamblul economiei sau pe sectoare) se calculeaza la nivel de regiune de dezvoltare si nu la nivel de spatiu hidrografic.
Informarea si consultarea publicului
Activitatea privind Participarea Publicului, in conformitate cu prevederile Art. 14 al Directivei Cadru 2000/60/EC, a avut la baza elaborarea de Instructiuni metodologice privind “Participarea publicului“ (Vasiu A., 2003) prin adaptarea Ghidului privind “Participarea publicului“ elaborat de Uniunea Europeana si a Strategiei privind participarea publicului pentru Districtul Hidrografic al Dunarii.
Comitetul de Bazin creat pe baza HG 1212/2000 reprezinta principala unitate pentru consultarea si informarea publicului la nivel bazinal si local. De asemenea, Comitetul de Bazin asigura participarea publicului la luarea deciziilor din domeniul apelor. In cadrul sedintelor Comitetelor de Bazin au fost prezentate:
|
|---|
